Chavez epi Castro
nan djannte kòdjòm
La Habana, Kouba : Televizion Kouba montre mètafè Repiblik bolivaran Venezwela a, Hugo Chavez nan gran fray bradarel epi mètafè-an-tan ranboulzad Kouba a, Fidel Castro. Nouvelis televizion an teste doukre ta'a te woule mawdi dèyè-pipirit douvan anchay moun fanmi Hugo Chavez. Se de mètafè a te ka li Granma ek Juventud Rebelde eti ki stanmpe mawdi 29.
Lire la suite "Politik ek Djannte" »
MARTINIQUE
Pôle Information RFA
(Par Robert Sae)
Les tensions sociales ne faiblissent pas. Elles semblent, au contraire, s’accentuer avec l’intervention musclée des forces de « l’ordre » contre les grévistes d’EDF à la Centrale des Carrières.
Lire la suite "Nouvel Matnik" »
Ayiti,
distopay politik
Pòtoprens, Ayiti : Kawbe Politik Natifnatal Ayiti te distopaye ek pingilè peyi a asou tit Daniel Gérard Rouzier tankon mètafè gouvelman peyi a. Se 42 anpanpannè politik asou 64 ki te vote kont Rouzier tankon mètafè gouvelman, 19 te vote ba'y ek 3 te astinen. Se depi 20 Me ki pase eti pingilè Repiblik Ayiti, Michel Jozèf Martelly te panpannen Daniel Rouzier tankon mètafè gouvelman.
Lire la suite "Politik Ayiti" »
Borinkèn
an peyi Amerik-Latin/Karayib
APO-L : Sa ka fè 12 lanne yonn-dèyè-lòt eti Akokitaj Peyi Oliwon-latè ka vire-teste manyèt makrèy-natifnatal Pòtoriko trape pou leve an walayachi politik, nan lespri topay 1514 doukre wondong la. Kabicha-matje APO-L la teste Borinkèn se an peyi Amerik-Latin ek Karayib la eti ki trape kanmanwonn natifnatal li ki ta'y.
Lire la suite "Politik Karayib" »
Marius Gottin
chape nan abolay
Foyal, Matnik : Marius Gottin, an mètafè lawonn matjoukanniz Matnik la ladje lavi asou latè chape nan abolay. Mizik, raratonnri, lavi politik ek sosial, Marius Gottin te djoubake adan anchay akokitaj peyi a, tankon SERMAC ek Radio Balizie, ek te matje an pies-teyat, Wopso, nan 1996, eti moun Matnik te kriye waya anlè'y, doubout, watje lanmen.
Lire la suite "Ago Kanmo a" »
2014,
l'année de tous les mannikou
Paris, France : Un non-évènement, ce choix de l'année 2014 pour installer une coquille politique vide, la Collectivité Martinique. C'est qu'une incertitude pèse, lourdement, sur une telle collectivité, sa capacité à passer un changement politique, désormais inéluctable en France, et la crise profonde des dettes souveraines qui secoue la zone euro ? Paradoxalement, en fixant à 2014, la date d'installation de cette C-Martinique, le garant de la constitution française fait deux petits cadeaux, non voulus, (un effet pervers, oui) aux partisans (hors la droite UMP-FMP) d'une installation de la dite, C-Martinique, en 2012.
Lire la suite "Politique d'en-Martinique" »
Pates nannan fetaye
Port of Spain, Trinidad : Caricom, Akokitaj Ekonomik Karayib la lenbe anba pates nannan eti ka fetaye pi wo pase grèd pates lanne 2007 ek 2008 la. Nan an doukre epi FAO (Food and Agriculture Organization - akokitaj pou nannan ek mayonmbri oliwon-latè) eti te woule yè, 13 Jwen, atè Trinidad, Caricom te mande pou sitire an plan brannzay pou kore pas tenmbolizan ta'a.
Lire la suite "Ekonomi ek sosial" »
Bèlè Matnik la
Nan abstrak diksionnè lang natifnatal Matnik la, man matje bèlè leve nan se mòn Matnik la nan wabap 19enm siek la ek pipirit 20enm la. Etienne Jean-Baptiste eti se an mètafè nan mizik ek bèlè te ja matje an mapipi liv-kabes Matrice Bèlè, otila, li tou, teste bèlè leve nan mòn Matnik la ek tout vèvel mizik la, tout potjel bay-kalinda a fondase anlè wè-klè moun mòn Matnik te trape asou tè a eti yo te ka danme ek mayonmbe tout lajounen, aleliwon. Se mayonmbo ki sitire bèlè, se pou nou se ale li sa nan, Matrice Bèlè.
Lire la suite "Tjouns Matnik" »
Kay-lanmè Karayib la
Bastè, Senkits-ek-Nevis : An akokitay pou kaprelate nich-lavi lanmè oliwon-latè, Living Oceans Foundation, ka lonyaje kay-lanmè Karayib la atè Senkits-ek-Nevis. Se depi an mwa atè Bahamas otila lonyaj ta'a koumanse ek ke bout nan Oseania, pou trase lantiray ek fondas lanmè oliwon-latè, madang ki ka peze anlè yo, kòchtaj ki defolmante koray ek brannzann pou vidjoze wòch-koray la.
Lire la suite "Laliwonn" »